Primul discurs al Divinului Buddha

Roata Dharmei
Imagine reprezentând Roata Dharmei, care a început să fie învârtită în Parcul Căprioarelor

Descărcaţi traducerea în limba română de aici: Dhammacakkappavattana Sutta - primul discurs.pdf

După ce Ārya Bodhisattva Svetaketu a părăsit Tuṣita, s-a născut ca prinţul Gautama Siddhartha, a atins Trezirea Perfectă şi a devenit un Buddha, Perfect Trezit, timp de şapte săptămâni el a rămas sub copacul unde a atins Trezirea.

După aceea s-a dus la foştii lui discipoli (care îl abandonaseră cu puţin timp în urmă, atunci când renunţase la practicile ascetice extreme deoarece realizase că nu duc nicăieri), pentru a-i ajuta să devină Arhaţi, să se Elibereze de suferinţă.

Deoarece se adresa celor cinci asceţi care erau deja versaţi în numeroase practici şi aveau o bază noţională solidă, în primul discurs, în prima învăţătură, Buddha Śakyamuni nu a început de la noţiunile elementare cum ar fi legea cauzei şi a efectului (sau legea karmei), ci a vorbit în aşa fel încât cei cinci asceţi să realizeze adevărul. El a vorbit conform ignoranţei lor, pentru a-i ajuta să o elimine, aşa cum a vorbit întreaga viaţă de atunci încolo.

De aceea, Divinul Buddha a vorbit despre evitarea extremelor complacerii în plăcerile simţurilor (aşa cum fac oamenii obişnuiţi) şi auto-chinuirii (aşa cum fac asceţii), şi apoi a vorbit despre Cele Patru Adevăruri Nobile (sau Ārya) şi despre Nobila Cale Octuplă care duce la încetarea suferinţei.

Cu ajutorul puterii Divinului Buddha, Venerabilul Kondañña a realizat adevărul spuselor sale şi a "intrat în curent", adică a realizat că tot ceea ce apare trebuie să şi dispară, că este nepermanent, şi s-a detaşat de toate fenomenele (sau dharmele) aparente. Văzând efectul acestui discurs asupra Venerabilului Kondañña, zeii şi-au dat seama că un Buddha a apărut în lume şi că a început să predea. Ei au comunicat acest lucru tuturor zeilor din toate lumile, "din gură în gură", strigând de bucurie.